sâmbătă, 10 noiembrie 2012

Am învățat cum să învăț (partea a III-a)

Această postare face parte dintr-un articol mai lung care are următorul plan :
Partea I, Link : aici
1. Notiuni generale legate de igiena studiului
2. Cursurile si materialul de studiu
Partea a II-a, Link : aici
3. Logica si importanta ei
4. Vocabularul profesional
Partea a III-a, Link: aici
5. Generalitati despre memorare
6. Sesiunea

V. Generalitati despre memorare

" Mnemotehnica sau tehnica memorarii artificiale cauta sa organizeze, într-un sistem logic artificial informatiile disparate, pe baza unor principii si procedee ce sevesc la reconstituirea si reproducerea lor precisa. Este vorba de variate sisteme de codificare numerica sau alfabetica a diferitelor categorii de date sau cunostinte; modalitati de imaginare a unor asociatii, relatii, transformari, utilizari sau aplicatii."

"Învatarea eficienta si rapida" de Pavel Muresan
Sincer sa va spun, nu folosesc mnemotehnici in mod curent. Asa cum se explica mai sus, apare nevoia lor atunci cand informatiile sunt disparate, iar in medicina aceasta nu se intampla de regula. O lista de simptome are de cele mai multe ori sens (daca ai inteles boala, vezi capitolul logica). Insa o lista de boli in care poate sa apara un simptom e mult mai greu de corelat. Dar cine isi bate capul sa retina asa ceva? La fel si clasificarile. Bata-le Dumnezeu sa le bata, cine le mai tine minte dupa examen? Oricum, haideti sa vorbim totusi despre cateva tehnici simple de memorare.

Cea mai simpla metoda, pe care sigur ati intalnit-o deja, este folosirea initialelor cuvintelor din enumerare spentru a compune o sintagma care sa se asemene cat de cat cu un cuvant. Ati intalnit-o cand ati invatat culorile : ROGVAIV. Nimic nou sub soare. Trebuie doar sa iti amintesti de ea si sa o aplici. Unele manuale “cool” vi le ofera de-a gata, mai ales cele americane. Fie sub forma de cuvinte, fie am intalnit mini-poezii. Care prin ritm si rima sunt usor de tinut minte si reprodus.

La medicina ne intalnim adesea dificultati in a tine minte numele proprii ale unor boli. Ajuta mult daca reusesti sa faci asocieri care sa-ti sugereze numele atunci cand nu ti-l mai amintesti. Cel mai recent a trebuit sa retin numele sindromului Brown-Sequard, apare la sectionarea unei jumatati din maduva spinarii. Si l-am tinut minte imaginandu-mi o secure maro care se infinge in coloana. Puteti sa realizati cele mai nastrusnice asocieri atata timp cat va sunt sugestive. Va mai ofer un alt exemplu pe care ni l-a sugerat asistentul de biochimie, pentru ca nu reuseam sa tinem minte care pahar e Berzelius si care e Erlenmeyer : BErzelius e paharul CIlindric, tine-ti minte cuvantul BECI. Si ramane ca Erlenmeyer sa fie celalalt pahar. Tot pentru ajutarea memorarii tine si codul de culori prezentat in capitolul II.

Creierul are o capacitate uriasa de stocare. Dar pentru a putea recupera informatiile, avem nevoie ca imprimarea lor sa fie una puternica. Dupa ce ati inteles tot ce era de inteles, ati facut toate deductiile si ati ajuns in punctul in care tot ce va ramane este sa memorati detaliile, trebuie sa antrenati in procesul cat mai multe reprezentari. Scrieti cuvintele sau ideile principale. O data, de doua ori. Nu fugitiv. Incet, fiecare litera, sa fie scris frumos, sa te gandesti in acel moment la tot ce implica acea sintagma, cate cuvinte/ litere are, ce definitie are, tot ce ai invatat. Pronunta! Sau doar mimeaza cu buzele cuvantul, daca esti intr-o biblioteca in care fiecare soapta e monitorizata. Mai ales denumirile proprii. Actul in sine al scrierii sau al vorbirii tot creierul le dirijeaza. Asfel il provoci sa realizeze cat mai multe actiuni cu acea sintagma. La medicina, fiind implicat corpul omenesc, poti sa iti atingi acea parte care e afectata de boala studiata, sau sa reproduci cum arata membrul in cutare paralizie, sau sa te prefaci ca esti bolnav de acea boala, si sa mimezi toate simptomele. Cat mai multe reprezentari!

Curiozitate pe aceasta tema: In cartea “Muzicofilia, povestiri despre muzica si creier” de Oliver Sacks, gasiti o istorioara in care o studenta reuseste sa reproduca la examen in intregime textul din carte. Dar asa, mot-a-mot. Bineinteles ca profesorul a acuzat-o de copiat, si ca sa dovedeasca aceasta, a pus-o sa repete examenul in fata lui. Si studenta a reprodus textul din nou, fara nici o schimbare. Profesorul uimit, a intrebat-o cum a reusit. Iar aceasta a inceput sa cante. Iar versurile melodiei reprezentau textul invatat. A cantat pana la ultimul cuvant, fara sa modifice continutul in nici un fel. Aceasta era metoda ei de invatare.Compunea melodii. Se considera ca muzica este adanc inradacinata in genele noastre, si ca de fapt creierul a fost invatat mai intai sa creeze si sa recunoasca melodii, si apoi sa restrans la limbajul vorbit.
Iar in final, nu uitati de schemele facute la logica, memoria vizuala este cea mai dezvoltata. Si nu uitati sa repetati, repetati, repetati. Caci vrem, nu vrem, repetitia ramane mama invataturii.



VI. Sesiunea

Ma apuca groaza inchipuindu-mi ca acesta este capitolul cel mai asteptat, fiindca acesta e capitolul in care am cele mai simpliste lucruri de spus.

Cea mai importanta este organizarea! Materialul trebuie divizat in unitati bine conturate, preferabil gupate intre ele pe criterii de logica (daca nu au fost predate astfel). Apoi organizarea pe zile a materiei (asta va depinde ce fel de sesiune aveti, metoda se aplica cel mai bine cand aveti destule zile), fara sa uitam sa lasam o zi sau o jumatate de zi sau cat ne putem permite pentru recapitulare. Mai ales pentru materiile abundente. Planul trebuie facut inainte de a te apuca de invatat, si trebuie respectat cat mai bine, trebuie mai ales sa realizezi ce ti-ai propus pe ziua aceea. Eu incep intotdeauna cu ultimele notiuni predate pentru ca de obicei sunt cele cu care sunt familiarizata cel mai putin. Astel voi avea mai mult spor pentru ceea ce nu stiu. Bineinteles ca asta se aplica atunci cand ai invatat in timpul modulului. Iar la recapitulare notiunile trebuie reluate in aceasi ordine in care ati invatat, pentru ca ce ati invatat acu cateva zile o sa va amintiti mai greu.

Foarte important este sa va rezervati intotdeauna destul timp pentru unitatile respective. Daca puteti, combinati capitole mai grele cu unele mai usoare ca sa aveti un echilibru zilnic. Nu uitati si de pauze, asa cum am vorbit la igiena studiului . Ar fi perfect daca dupa ce va terminati materia programata pe ziua respectiva v-ar ramane timp destul sa va relaxati. Nu o luati inaintea programului. Asta se poate realiza doar daca v-a ramas timp berechet. Te destinzi cand stii ca ti-ai terminat materia si poti sa faci ce vrei restul zilei. Va recomand sa va gasiti o activitate cat mai detasanta si relaxanta posibila. In primele mele sesiuni ma uitam seara la cate 1-2 episoade din House MD.

E benefic sa va creati o rutina. Una pe care sa o repetati sesiune de sesiune, an de an. Asfel incat sa va pregatiti spiritual de invatat in regim hard-core, sa va creati dispozitia necesara. Chestii de genu: cum iti bei cafeaua de dimineata, te duci la biblioteca/sala de lectura, poate un mic exercitiu fizic la prima pauza, ce sau unde mananci, cum te relaxezi seara, cam la ce ora te culci. Si va rog eu frumos sa dormiti indeajuns. Daca sunteti oameni seriosi sau mi-ati urmarit sfaturile inca din timpul semestrului, veti putea culca inainte de 12 linistiti. Am auzit colegi care afirma ca ei invata mult mai bine noaptea. Ce sa zic, fiecare cu bioritmul sau, dar nu va furati din orele de somn, se vor intoarce sa se razbune cand te astepti mai putin. Si inca o chestie care ma dispera: SA DORMITI INAINTE DE EXAMEN !!! Eu am emotii cu carul, oricat de bine am invatat. Si am noroc ca pot dormi inaintea examenului. Daca nu puteti dormi din cauza stresului, duceti-va frumos la farmacie/medic de familie si luati-va un somifer sau un calmant usor. Recomand banalul supliment de magneziu. Nu contine nici un fel de bazaconie periculoasa, dar isi face treaba. Ideea e sa faceti tot ce puteti ca sa dormiti. Memoria, ideatia, capacitatea de a rezolva probleme si de a gasi conexiuni se realizeaza in timpul noptii.
Dovedit stiintific: S-a facut un studiu in care s-au pus doua grupuri de adulti sa rezolve niste probleme de matematica. Li s-au dat exercitiile si au fost lasati un timp sa incerce sa le rezolve, dupa care li s-a dat pauza. In pauza, un grup a facut diferite activitati relaxante, iar celalalt grup a fost pus sa traga un pui de somn. Dupa pauza al doilea grup au gasit rezolvarile mult mai usor si mai rapid decat primul grup.
Ultimul sfat ar fi sa va gasiti metode de motivare personala. Voi pentru cine invatati? A cam trecut vremea in care invatati pentru mami si pentru tati. Sper ca nu sunteti la facultate pentru ca v-au impins ei. Pentru voi insiva trebuie sa invatati. Pentru viitorul vostru, pentru locurile in care vreti sa ajungeti, pentru lucrurile pe care vreti sa le aveti, pentru dezvoltarea personala si pentru fericirea voastra.

Iar daca asa nu merge, ramane intotdeauna ciocolata servita ca premiu pentru ca ai terminat capitolul, cu scuza ca activitatea cerebrala din timpul invatarii este foarte intensa, se consuma foarte multe calorii si cu putin noroc nu va veti ingrasa peste masura in sesiune.

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

Acestea fiind scrise, am incheiat articolul “ Am invatat cum sa invat” . Sper sa va fie de folos.Tonul amical folosit este menit sa va aminteasca ca nu sunt in nici un fel experta. Sunt doar o studenta cu preocupari extracurriculare, care va impartaseste din propriile experiente. Acele experiente care m-au ajutat sa fiu o studenta la medicina buna fara prea multe batai de cap.

Va rog acum sa imi trimiteti orice fel de comentarii aveti referitor la articol. Orice feedback sau orice experienta personala care sa rezoneze cu subiectul.

Va multumesc foarte frumos pentru atentia oferita.

joi, 8 noiembrie 2012

Am invatat cum sa invat (partea a II-a)

Această postare face parte dintr-un articol mai lung care are următorul plan :
Partea I, Link : aici
1. Notiuni generale legate de igiena studiului
2. Cursurile si materialul de studiu
Partea a II-a, Link : aici
3. Logica si importanta ei
4. Vocabularul profesional
Partea a III-a, Link: aici
5. Generalitati despre memorare
6. Sesiunea

III. Logica si importanta ei

Orice materie are logica ei. Nu aveti voie sa va blocati si sa vedeti totul ca un mare amalgam de memorat. Nu disperati, chiar si materiile descriptive precum anatomia se supun. Trebuie doar sa o gasesti. O data pentru fiecare materie. Dupa ce o pui la punct nu trebuie decat sa o aplicati asemanator unui algoritm. Problema logicii este observata doar in primii ani. Prin exercitarea acestei cautari in mod continuu, ea devine din ce in ce mai usoara pana cand nu mai constientizati procesul.

Cum gasesti logica? Una din metodele esentiale este punerea repetitiva a intrebarilor : Ce/Cine, Cum, Unde, De ce, Cand ? Astfel incat sa iti poti contura clar relatiile existente in explicatii, sa stabilesti cauza, efectul, drumul dintre ele, influentele externe s.a.m.d. Trebuie creata povestea, dar si traita. Ajuta foarte mult sa iti imaginezi actiunea. Sa vizualizezi cu ochii mintii fiecare detaliu. De aceea e mult mai usor sa intelegi un proces in momentul in care vezi un videoclip demonstrativ. Imaginile sunt mult mai usor percepute si intelese de catre creier. Pentru ca ochii ii folosim in permanenta, in orice circumstanta, la orice ora.

Pentru o mai buna intelegere, pentru nuantarea povestii este excelenta folosirea alegoriilor. Exemplu, din biochimie: transportul lipidelor in organism poate fi comparat cu importul marfurilor brute. Dupa ce intra in organism ( tara) lipidele (marfa bruta) au nevoie de niste proteine (camion) care sa le transporte prin limfa si sange (drumuri) de la intestin (vama) pana la ficat (fabrica de prelucrare) unde receptorii (portarul) recunosc proteina ( actele caminonului ). Aceasta va fi internalizata in celula(compartimentul corespunzator al fabrici) unde incep procesele de tranformare in forme asimilabile organismului ( marfa finala)care sunt eliberate apoi din nou in circulatie cu alte proteine pentru destinatiile finale s.a.m.d.

Pe langa povestea in sine este esential sa incepeti sa va creati scheme. Daca le-ati realizat si in liceu, acum e timpul sa le puneti cu adevarat in practica: diagrame, algoritmi (ce bine mi-a prins informatica), si in special scheme sau desene. Mai ales la anatomie. Nu conteaza cat de urate va ies desenele, cu linii strambe, suprapuneri sau adaugiri din plin. Oricum veti fi singurii spectatori. Daca ai conturat tu insuti imaginea, n-ai sa mai uiti cum ai trasat obiectul cutare, ce pozitie are, si in felul acesta realizezi toate raporturile cu restul obiectelor (vedeti anatomia cu raporturile dintre organe). Aveti insa grija sa nu complicati un desen prea mult. Preferabil faceti mai multe scheme decat una care sa includa toate notiunile. Sagetile din schema, care au calitate de sine statatoare precum : se inhiba sau se stimuleaza actiunea tintita, faciliteaza enorm transformarea textului intr-o forma logica si usor de parcurs. Unii profesori sau unele materiale va ofera de-a gata astfel de scheme, profitati de ele !

Trebuie sa iti rezulte la final o explicatie simplista, “babeasca” astfel incat sa intelegi perfect despre ce este vorba. Vorba aceea: daca nu stii sa explici un fenomen astfel incat si un copil sa te inteleaga, inseamna ca nici nu ai inteles cu adevarat. Aceasta este esenta, si in general profesorii vor sa vada daca ai inteles. Detaliile conteaza mai putin (majoritatea oricum le uiti). De fapt conteaza in perspectiva examenului. Dar despre astea vom vorbi in capitolul de memorare.

Daca nu te straduiesti sa gasesti logica, vei uita totul imediat dupa examen. Si ai mare nevoie de respectivele notiuni pentru viitor. Pentru cei de la medicina, va rog sa nu-i bagati in seama pe cei care afirma cum ca medicina inveti abia din anul IV. Baza ti-o formezi in primii ani, urmand ca in anii clinici doar sa combini informatiile de la mai multe materii astfel incat sa-ti conturezi boala si nu-ti mai ramane decat sa adaugi tratamentul. Este vorba despre dezvoltarea vocabularului necesar pentru a intelege tot ceea ce urmeaza. Daca nu intelegi acum, nu ai baza pe care sa construiesti mai tarziu. Si te trezesti chinuindu-te mai apoi sa umplii golurile. Credeti-ma pe cuvant, nu veti avea timp nicicand sa va intoarceti la notiunile peste care ati sarit si sa le reluati in perspectiva intelegerii. Medicina are un ritm de studiu foarte alert.



IV. Vocabularul profesional

Facultatea inseamna specializare. Specializarea vine din dezvoltarea unui anume capitol de cunostiite. Dezvoltare care dupa un anumit nivel de expansiune necesita cuvinte noi, specifice. De ce? Pentru a nu mai fi necesara o intreaga descriere sau enumerare a caracteristicilor unui fenomen, de fiecare data cand vrei sa vorbesti despre fenomenul respectiv. Asadar odata cu facultatea vine si nevoia de insusire a unui vocabular profesional. De aceea nu are nici un rost sa incerci sa conversezi despre detaliile unui job cu cineva din alta ramura profesionala, pentru ca aveti vocabulare diferite, si nu va mai puteti face intelesi. ( De fapt, daca e vorba sa filozofam, pentru asta se face liceul, ca toata populatia sa aiba un vocabular minim comun astfel incat sa se poata intelege indivizii, nu?).

Studiul unei materii se poate face cu mai mare usurinta, daca va insusiti din timp vocabularul necesar. Peste tot avem de-a face cu numeroase prefixe si sufixe care faciliteaza enorm intelegera, pentru ca au inteles de sine statator. Baza medicinii sunt doua prefixe : hiper- si hipo-. Pentru ca orice boala reprezinta un dezechilibru, iar cele doua prefixe vin de o parte si de cealalta a punctului de referinta, le vei intalni in absolut orice boala! Cautati prefixele si sufixele specifice specializarii voastre si insusiti-vi-le. Gasiti ghiduri pe internet care sunt utile pentru orice vocabular profesional. Oricum le veti intalni din timp in materiale si veti obligati sa le invatati. Dar daca le stiti din timp va vor deschide multe drumuri, si veti intelege totul mult, mult mai repede.

In medicina importanta vocabularului este coplesitoare, Nu poti sa acumulezi informatii noi daca nu intelegi cuvintele folosite in text. Si aceste cuvinte vor fi din ce in ce mai specificie. Dar avantajul este enorm si intelegand logica din spatele acestui vocabular veti observa ca puteti deduce esenta unei boli numai din denumirea ei.

Dar haideti sa va dau un exemplu, pe care daca aveti o baza de anatomie si fiziologie ( fie numai cea de la admitere) il veti intelege cu siguranta. Boala: glomerulonefrita membranoproliferativa, deja va doare capul? Haideti sa o rupem in bucati. De la ce credeti ca vine “-nefr-”? Nefron! Si “glomerulo-” deja e usor, e prima portiune a nefronului. Buuun, deci aici e buba, ceva nu e in ordine cu glomerulul. “-ita” este un prefix care sugereaza inflamatia, deci boala noastra implica inflamatie (nota explicativa: Inflamatia este practic reactia de aparare a organismului impotriva unui agent agresor). Ceea ce inseamna ca exista ceva, acolo in glomerul care declanseaza reactia de aparare. “membrano-“ pai acolo la glomerul exista o membrana care functioneaza pe post de sita. Si daca e urmata de “-proliferativa” inseamna ca e ceva acolo care creste si se inmulteste. Si ce se intampla cu o sita atunci cand componentele ei cresc? Se inchid ochiurile. Pai atunci nu se mai cheama sita nu? Inseamna ca va fi alterata separarea. Lichidul nu va mai trece corespunzator s.a.m.d. Observati cum de la doua cuvinte compuse, fara sa folosesc vre-o notiune de nefrologie, am descris elementele esentiale ale acestei boli : exista ceva care imi strica sita din rinichi. Urmeaza sa cercetam de ce apare acel ceva, ce este acesta si ce urmari are stricarea sitei. Asa-i ca am simplificat destul de bine toata problema? Va mai doare capul? :)



Continuarea in partea a III-a

miercuri, 7 noiembrie 2012

Am invatat cum sa invat (partea I )

Una din primele postari pe acest bolg a primit cele mai multe vizionari, “Invat sa invat”, si are sens. Toti studentii interesati trec prin acest chin la inceput. Mai ales cei de la medicina. Dar postarea continea mai mult o descriere personala decat un ghid. Astfel incat de-alungul timpului am incercat sa adun cat mai multe idei si informatii pe acest subiect pentru a putea sa redactez o postare mai utila, un ghid pentru toti studentii despre cum sa invete, aplicat bineinteles pe studentii la medicina. Pentru ca, hai sa fim seriosi, medicina este una dintre cele mai grele facultati.

Pentru ca subiectul este vast, am decis sa impart articolul in 3 postari, dupa urmatorul plan:

Partea I
1. Notiuni generale legate de igiena studiului
2. Cursurile si materialul de studiu

Partea a II-a, Link : aici
3. Logica si importanta ei
4. Vocabularul profesional

Partea a III-a, Link: aici
5. Generalitati despre memorare
6. Sesiunea

Daca aceste notiuni nu sunt suficiente, si mai doriti informatii suplimentare va rog sa ma contactati printr-un comentariu. Sunt deschisa la modificari, abordarea unor idei noi si dezvoltarea celor expuse, insa am nevoie de sugestii. Daca doriti mai multe notiuni despre aplicarea in medicina a acestor tehnici, precizati materia de studiat, si am sa incerc sa redactez tehnici speciale pentru acele materii. ( Sunt in anul V, pot sa acopar materiile peste care am trecut deja). Ar fi preferabil sa asteptati publicarea celor 3 parti inainte de solicitari.

Destul cu introducerea, haideti sa incepem:

I. Notiuni generale legate de igiena studiului.

Igiena studiului se refera in principal la confortul zonei de studiu, si la atitudinea ta, astfel incat sa nu fii distras, sa nu stai in pozitii incomode si in general la evitarea suprasolicitarii. Zona de studiu este preferabil sa fie un birou individual, bine luminat cu un scaun ergonomic, cu spatar inalt. Pentru cei ca mine, care stau la camin, acesta este un ideal greu de atins. Nici macar cand ajung la biblioteca nu ating acest nivel, sa nu mai vorbim ca foarte des invat in pat. Dar poate voi reusiti.

Sa fie liniste, completa. Sau cel putin zgomotele de fundal sa nu atraga atentia. De ex. o conversatie nu prea poti sa o ignori, insa zgomotul traficului normal, sau fosnetul paginilor nu deranjeaza. Daca nu puteti sa va retrageti intr-o zona linistita alegeti intre dopurile de urechi si muzica de fond. Folositi preferabil melodii clasice dovedite in a stimula creierul si a imbunatati atentia si memoria [Mozart (Sonata in Re major pentru pian), Bach, Vivaldi, Ceaikovski, etc.]. Daca nu va plac, alegeti ce vi se potriveste insa dupa urmatoarele criterii : daca are versuri, acestea sa nu va distraga atentia; sa nu aiba un ritm prea alert, dar nici prea monoton sa nu adormiti; trebuie sa acopere zgomotul deranjant de fond, dar sa fie preferabil la doar 30-40 de decibeli maxim, mai ales daca folositi casti. ( Se aplica la toti marii ascultatori de muzica la casti: Intensitatile mai mari, pe durata extinsa de timp [adica zilnic]afecteaza urechea, si va treziti surzi pe la 40-50 de ani.)

Pauzele lungi si dese, cheia marilor succese. Teoretic ai nevoie deo pauza de aproximativ 10 min la 50 de min de citit/invatat. Mai important insa este sa luati pauza doar dupa ce terminati capitolul, sau o unitate de sine statatoare prin continut. Adica, nu va intrerupeti sirul gandurilor! Apoi, pauza trebuie sa reprezinte un detasament de la ceea ce inveti. Daca iei o pauza de gustare insa gandul iti sta tot la studiu, nu se mai cheama detasament. De aceea e important sa nu intrerupi, sa nu mai ai nevoie sa te mai gandesti si in pauza la ce ai citit. Detasamentul se poate realiza ascultand o melodie favorita, stand de vorba cu prietenii de prin biblioteca, s.a.m.d.. Voi va cunoasteti, alegeti ceva relaxant care sa va duca cu mintea departe. Puteti sa va gasiti mici ocupatii de sesiune, care sa nu necesite prea multa atentie. De exemplu eu am redactat ideile principale si planul acestui articol intr-o astfel de pauza.

II. Cursurile si materialul de studiu

La medicina cel putin, e foarte important sa te duci la cursuri. Chiar si prin simpla auditie tot ajunge ceva la creier, inconstient. Daca poti sa fii si atent, ar fi super! Depinde foarte mult de profesor cat de atractiv si folositor este un curs. Daca acesta iti prezinta logica sa, nu va mai trebui sa o cauti singur (vezi urmatorul capitol). Straduieste-te sa treci peste plictiseala si monotonia profilor naspa, si asculta! Daca chiar nu se poate (mi s-a intamplat, si nu o singura data) poti sa folosesti timpul (daca prezenta este obligatorie precum e la noi la medicina) sa citesti materia in ritmul tau.

Este recomandat ca in aceasi zi in care ai audiat cursul sa lecturezi si materia, o trecere rapida in revista va fixa toate notiunile intelese. Prinde extraordinar de bine pentru facultatile cu material abundent, la care in sesiune innebunesti incercand sa parcurgi macar o data materia, cum e medicina. Nu ai intotdeauna timp, programul nostru este foarte incarcat, dar incearga sa gasesti o fereastra.

Materialul de studiu, fie el o carte, fie cursurile listate, trebuie parcurse in felul urmator : alegeti o unitate de sine statatoare (gen capitol) si parcurgeti-l rapid. Englezii folosesc expresia “scan-through”. Nu va chinuiti sa intelegeti. Ideea e sa aveti o privire de ansamblu. Sa vedeti ordinea generala a ideeilor, astfel incat veti observa daca o notiune initial necunoscuta este sau nu explicata in alta parte a textului, si atunci nu va mai trebui sa o cautati singuri. De asemenea este recomandat sa NU subliniati in aceasta parte. Stiu ca e greu sa rezisti, eventual foloseste un creion astfel incat sa poti sterge mai tarziu. Ideea e ca la prima parcurgere nu aveti cum sa stiti care sunt adevaratele cuvinte cheie. Care este esenta pe care trebuie sa o memorati. Si veti observa in timp, dupa ce va obisnuiti cu invatatul ca nici nu veti mai avea nevoie de highlightere pana in sesiune.

Asadar sublinierile, micile scheme sau desene se realizeaza la a doua lecturare, in partea de invatare propriu-zisa. Daca va place sa folositi culori, rezumati-va la 2-3 nuante si utilizati-le cu o logica, nu aleator care va vine prima la mana. Este foarte folositoare realizarea unui cod de culori. Pe care sa il aplicati identic in toate materialele astfel incat prin caracterul constant sa puteti asocia automat culoarea cu calitatea cuvantului. De ex. la anatomie: arterele sunt rosii, venele albastre, nervii verzi, limfaticele galbene. Am auzit adesea colegii zicand : “ Imi amintesc unde scria pe pagina, cu ce culoare am subliniat, dar nu-mi mai amintesc de fel notiunea.”. Un astfel de sistem chiar ajuta.

Continuarea in partea a II-a.

marți, 6 noiembrie 2012

Cum iubesc eu.

Din toti barbatii pe care i-am vazut pana acum, in toata viata mea, doar unul mi s-a parut intradevar frumos. Din ala la care iti pica mandibula ca in desenele animate, si de la care nu-ti iei ochii decat atunci cand devine clar ca esti ridicola. Genul pe care inca imi doresc sa am talentul necesar pentru a-l imortaliza intr-un desen fantastic. Si cu toate astea am fost indragostita, si nu numai o data.

Hai sa facem distinctie intre a iubi si a te indragosti. Iubim si parintii si fratii si prietenii apropiati. Ne indragostim doar de potentiali parteneri, si aceasta dragoste e cea care trebuie sa reziste. Si atunci, ce anume ne face pe noi femeile sa ne indragostim?

1. Atitudinea. Poate ar trebui sa folosec cuvantul comportament, dar parca nu rezoneaza cum vreau eu. E vorba despre cum priveste lucrurile si apoi actioneaza in concordanta. Curaj! Nu e de mirare ca idealul fetelor e cavalerul. Nu e vorba de muschi si nici de calul alb, nici macar de perspectiva de a ne elibera. E vorba de puterea pe care ti-o da caracterul. De curajul de a-ti infrunta temerile.

2. Atentia. Nu stiu aici cum se incardeaza femeile cu pesonalitate de foc, care se inconjoara mereu de atentie. Probabil ca le atrage lipsa acesteia. Dar pentru restul, o atentie deosebita din partea unui specimen de sex masculin ne declanseaza automat simturile si imaginatia. E partea care se ocupa de fantezii. Ti-a oferit un strop din interesul lui? Acum ai la cine sa visezi la noapte. Nici nu ne deranjeaza ca nu e realist, ca nu stim mai nimic despre el. Cu atat mai bine de fapt, putem sa ne imaginam tot ce vrem, nimic nu ne opreste. De aceea cu cat ajungem sa il cunoastem mai bine, ne gandim din ce in ce mai putin la el in timpul noptii. E o curba cu doua varfuri, a doua va imaginati singuri cand apare.

3. Siguranta. Paradox: asta cautam cu toate, insa actul insine de a te indragosti este un salt de credinta, fara nici un fel de siguranta. Parerea mea este ca femeile sunt predefinite sa caute siguranta in barbati, in cel putin o forma a ei. La inceput avea una singura, forta trupeasca. Vanatorul puternic putea sa ne protejeze de primejdii. Banii aduc o forma de securitate generala, daca are bani ai siguranta ca orice problema apare poti sa-ti deschizi drumul, niciodata nu vei ramane pe strazi fara mancare pentru copii. De ce credeti ca e cea mai populara idee din zilele noastre? Femeile vor bani, pai daca nu poti sa-i oferi alta varianta de siguranta. Echilibrul interior mi se pare cea mai de dorit forma. Un barbat care stie ce vrea, si cum sa ajunga acolo, si care tine bine in balans profesia, viata de familie, sufletul si frivolitatile. Pai un astfel de om poate trece peste orice furtuna.

4. Simtul umorului si/sau Inteligenta. Am ajuns la un puct de separare. Multe fete afirma ca trebuie sa fie amuzant, sa le faca sa rada. Si deosebit de multi baieti isi doresc o fata care sa rada la toate glumele lor. Dar uite ca mai sunt si alte variante… Eu una nu asta caut. E grozav de bine cand ma face un baiat sa rad din toata inima. Apare o chimie aproape imposibil de descris. Dar nu e o nevoie. Nu se compara cu nevoia de a admira intelectul celuilalt. Nevoia de a fi provocata in gandire, de a putea filozofa si gasi noi perspective in viata. Lucrurile nu se exclud. Departe de mine acest gand. Totul depinde de ceea ce cauti.

Am vrut sa scriu despre cum iubesc femeile. Dar mi-am dat seama ca nu am voie sa generalizez. In principal pentru ca sunt un specimen destul de ciudat. O combinatie intre rationala si toleranta, prima ma impiedica sa fac orice fel de lucruri nechibzuite, si se aplica si in dragoste. A doua ma face sa pot iubi practic pe orice om bun, nu conteaza cat de diferite ne sunt personalitatile, cate obiceiuri enervante are sau cat de separate ne sunt viziunile asupra vietii. Mi s-a intamplat sa umplu pagini furioase de jurnal cu toate motivele pentru care nu-mi placea personalitatea tipului cu care ma vedeam. Toate motivele pentru care noi doi nu aveam nici o sansa pe termen lung. Nu sunt proasta, le vad si le constientizez. Si cu toate acestea nu m-am putut impiedica sa nu ma indragostesc peste cap de el. Dupa ce ma eliberez de astfel de sentimente ma intorc la rationament si raman stupefiata. Ce logica au toate acestea? De ce nu pot sa ma controlez?
De ce relatiile trebuie sa fie o mixtura de extaz, fericire, manie si deznadejde?

Am scris odata in jurnal : “Nu ma pricep sa iubesc conditionat, neconditionat e tot ce imi iese...”

Ar fi totul parca mult mai usor daca am putea sa ne controlam sentimentele. Am vrea uneori sa ne indragostim de acel tip dragut si gentil, care pare sa fie incapabil de a ne rani vreodata. Ne imaginam cum ar fi sa fim impreuna, ce am face si cat de bine ar fi. Si cand ne vedem fata in fata cu el, totul zboara, si nu simti nici interes, nici atractie. Pentru ca pur si simplu nu poti sa te indragostesti doar pentru ca iti doresti. Si cu toate dificultatile, cred ca e mai bine asa. Alfel cat de frumoasa ne-ar mai fi viata daca totul ar fi controlabil/predictibil ?

Oscilez in a crede in “suflete-pereche”. Eram convinsa ca nu exista dupa prima despartire. Si acum s-au pus americanii s-o dovedeasca stiintific. Tot ce analizez pe o imagine computerizata a creierului imi e greu sa neg. Imi sta in educatia medicala. Oscilez in functie de mediu, stare de spirit si stare hormonala, sunt ba optimista ba pesimista. Dar singura imi exercit presiunea de a aspira la o astfel de dragoste. Nu eram eu cea care tolera si se multumea si din nimic? De ce imi mai fac atatea griji ??? Sunt femeie, de aia. Imi stau si grijile inscrise in gene. Mai mult, am impresia ca sunt predispusa de a cauta conflicte si macinare interioara. Un fel de a-mi croi drumul spre mantuire spalandu-mi sufletul prin suferinta.