joi, 22 ianuarie 2009

Cadre didactice…



Se pare ca sunt cam la fel peste tot. Si e de inteles, caci oamenii pot fi si buni si rai si profesorii (sau mai nou cu titlul de conferentiar) sunt in primul rand oameni.

In faculta am dat peste variate specimene. In general imi plac mai mult decat mi-au placut cei din liceu. Avem o profesoara de anatomie, care le are mai putin cu predatul, insa le are mult cu stiutul. Mi-a placut mult cand ne-a explicat ca dorinta ei de a ne da examen oral nu e (cum poate altii ar face) pentru a ne intimida, si astfel sa ne incerce rezistenta la stres. Ci, pentru ca la o eventuala greseala sa ne poata corecta pe loc, iar noi sa nu ramanem cu notiunea invatata gresit in continuare. Doar, teoretic , toate aceste cunostiinte ne vor ajuta sa fim medici buni, adica sa avem resposabilitate!

Poate mai mult felul in care a zis-o mi-a placut. Caci parea exact genul de profesor pe care as vrea sa il am. Care nu vrea sa stiu toate chichitele si detaliile inutile, ci acela la care sa stii baza corect si clar, pe care sa poti ridica cantitatea uriasa de materie pe care urmeaza sa o acumulam in urmatorii ani.

Bineinteles ca avem si un contraexemplu. Draguta Dr. Conf. Dronca , profa de biochimie. Care cel mai tare ma enerveaza, caci seamana intrucatva cu cea din liceu. Care pare sa fie buna, intelegatoare, care nu cere multe ca “nu is absurda”, dar la care de asemenea nu intelegi nimica de la curs, la care toate zvonurile studentesti is spre rau (inca nu tind sa le confirm, inca! ), si la care am examen peste 3 zile. Si eu scriu bloguri in loc sa invat, misto nu? Cumva reusesc sa ma mentin flex? Cand tot semestru de examenul asta m-am temut... Sper sa nu regret.

Altii... hai sa vedem.... Asistentu de la anato; a fost f. naspa la inceput, ca ne era frica de el, ca ne tot asculta si ne punea intrebari capcana. Dar acum spre sfarsit s-a domolit. Partea mai naspa e ca nu preda propriu zis, explica si face niste scheme, pe care le tot completeaza pana ajung... o mazgaleala colorata. Dar, pentru mine cel putin, tot e de ajutor. Caci cu materia citita de inainte imi clarific pe parcurs vizualizarea structurilor. Caci unele chestii nu is asa de usor de imaginat in spatiu. Plus ca mai face si niste scheme, la care le retin principiul, si le refac acasa.

Cine ar mai fii.... profa de biofizica.. stai de fapt tot conferentiar... mnah ca tot nu m-am obisnuit. Ea e tare, caci stie sa explice. Si e genul (cum mai e si asistentu de la biochimie, Cipri) care te citeste pe fata ca tot n-ai inteles, si mai explica odata, alege alte exemple. Pana te vede zambind ca ai inteles si tu in sfarsit. In plus e si frumoasa, si ma gandeam ca majoritate din colege (sau poate si colegi) o plac ca e frumoasa si eleganta.

Dar cadrul didactic de care o sa imi fie cel mai dor e cel de la stiintele comportamentului. Profu era tare(in ultima vreme am ceva cu acest cuvant), tare pentru ca ne facea sa ne simtim medici. Ne povestea cazuri concrete din experienta lui, si cum trebuie noi sa ne comportam in diferite situatii. Cine ne mai pune in postura asta in primul an de medicina? Si am spus cadru didactic si pentru ca mi-a placut si de profa de la seminar, seamana la fire si vorba cu matusa-mea, Dorina. Era varianta feminina a profului, bineinteles mult mai stilata ;)) .

Ar mai fi profa de engleza. Care e o copie fidela a celor din liceu. Iar cel de la bioetica, la fel de filozof ca oricare. Au ceva astai cu raspusurile complet ambigue.
Nimic mai mult de adaugat.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu